| Situata intre Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, provincia istorica Transilvania are un aspect framantat si mai impadurit. Drenata de vaste bazine, ca acela al Muresului, aici prospera zootehnia si, in mai mica masura, cultura cerealelor. Ca si in alte zone ale tarii industria a schimbat fata regiunii, deoarece Transilvania are resurse de energie (carbune brun), care se gasesc in micile bazine interioare, economia industriala suprapunandu-se peste cea agricola.
O zona turistica aparte o reprezinta cursul superior al raului Olt, care se intinde, de la izvoare, prin Muntii Harghita si Ciuc, Depresiunea Barsei, pana la Sibiu (cu numeroase obiective arheologice si turistice de mare valoare, cum ar fi zidul Cetatii, Muzeul Brukenthal etc.). Ca obiective turistice deosebite ale acesti zone sunt orasele Miercurea Ciuc si Sfantul Gheorghe, Lacul Sfanta Ana, cetatea de la Fagaras si drumul de la Brezoi, pe valea raului Lotru, pana la statiunea Voineasa, de o frumusete neasemuita, si manastirile Cozia, Turnu si "Dintr-un lemn", cunoscute pe plan international.
Parcul National Retezat:
Muntii Retezat reprezinta partea nordica si cea mai inalta a grupei montane dintre Jiu, Strei si Dunare. Depresiunile Hateg si Petrosani ii delimiteaza spre nord, est si sud, catre Muntii Sureanu si Valcan, iar Raul Mare ii desparte de Godeanu si Tarcu, la vest. In aceasta rezervatie cresc peste 1900 specii de plante, multe fiind endemice. Alaturi de flora, fauna completeaza in mod desavarsit biodiversitatea ecosistemelor naturale autentice, prin prezenta a numeroaselor endemisme. raritati si relicte postglaciare.
Muntii Retezat adapostesc o importanta rezervatie naturala - Parcul National Retezat. Acesta a fost infiintat in anul 1935 pentru a ocroti numeroasele specii de plante si animale si a conserva originalitatea si farmecul peisajului alpin.
Cluj Napoca:
Resedinta judetului Cluj, asezare daco-romana (Napoca); atestare documentara: in sec. I sub numele de Napuca.
Cluj, oras regional, asezat in Podisul Transilvaniei, pe malurile Somesului Mic, resedinta de judet. Nod de comunicatii si important centru industrial, comercial si cultural.
Este un important centru cultural, stiintific si artistic al tarii. Aici se afla o filiala a Academiei Romane cu institute de cercetare, institute de invatamant superior: Universitatea "Babes-Bolyai", institutul agronomic, institutul medico-farmaceutic, institutul de arte plastice "Ion Andreescu", Conservatorul de muzica "Gh.Dima", teatre: Teatrul National, teatrul maghiar, teatru de papusi, doua opere; romana si maghiara, o orchestra simfonica, biblioteci, muzee: Muzeul regional de arta, infiintat in 1859, Muzeul etnografic al Transilvaniei, precum si cea mai veche gradina botanica din tara.
Gradina Botanica
Statuia lui Matei Corvin
Statuia lui Mihai Viteazul
Cetatea Fagaras:
Vestita cetate fagarasana, avand o vechime de peste 650 de ani, este situata chiar in centrul orasului. Ridicata ca loc de aparare in sud-estul Transilvaniei, ea devine in veacurile urmatoare punct de rezistenta impotriva incursiunilor tataresti si turcesti. Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului). Condusi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare "Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara sa-si fi putut capata libertatea. In 1599 si-a facut intrarea in cetate Mihai Viteazul. Batrana cetate i-a ramas credincioasa voievodului si in zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale; bustul Doamnei Stanca, indurerata sotie a lui Mihai, asezat la intrarea cetatii, aminteste acele clipe dramatice.
Castelul Corvinestilor-Hunedoara:
Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia curge pârâul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite.
Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta câteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).
In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu de Hunedoara, se afla o fântâna adânca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fântâna ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, când au terminat fântâna, stapânii nu s-au tinut de cuvânt. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fântânii inseamna "Apa aveti, dar suflet, nu". In realitate, continutul descifrat de specialisti este "Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de lânga biserica".
|
